Orice discuție despre viitorul României începe, vrând-nevrând, de aici. Din 1990, populația rezidentă a scăzut continuu; nicio altă transformare nu se vede la fel de limpede în datele pe termen lung. Cauzele sunt două și se împletesc: una dintre cele mai mari emigrații pe timp de pace din istoria recentă a Europei și, din 1992 încoace, ani la rând în care numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor.
Consecința e o piramidă a vârstelor care se îngustează la bază: tot mai puțini activi susțin tot mai mulți pensionari. Nimic din toate acestea nu e ireversibil. Deocamdată însă, niciun indicator din această secțiune nu arată o întoarcere clară de trend. Merită spus și ce nu știm: emigrația e greu de numărat, iar cifrele oficiale românești au subestimat-o istoric; folosim aici estimările ONU, cu limitele lor.
scădere lentătendința recentă, calculată pe 2018–2025
Linia care rezumă totul: de la peste 23 de milioane la începutul anilor '90, România a coborât sub 20 de milioane, o scădere cum puține țări au trăit în timp de pace. În spatele ei stau emigrația și sporul natural negativ, în proporții comparabile.
Sursa: Eurostat
· Set de date: demo_pjan
· Deschide sursa
Rata totală de fertilitate
copii per femeie
în scăderetendința recentă, calculată pe 2017–2024
Câți copii ar avea, în medie, o femeie de-a lungul vieții. După căderea abruptă din anii '90, de la valori umflate artificial de politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, rata s-a stabilizat sub pragul de înlocuire de 2,1. Față de restul UE, rata românească e de fapt printre cele mai ridicate, dar tot sub nivelul care ar opri declinul.
Sursa: Eurostat
· Set de date: demo_find
· Deschide sursa
Sporul natural
la 1.000 de locuitori (negativ = mai multe decese decât nașteri)
în scăderetendința recentă, calculată pe 2017–2024
Diferența dintre nașteri și decese. Negativă fără întrerupere din 1992, s-a adâncit vizibil în ultimul deceniu, cu un minim istoric în anii pandemiei. Chiar și fără emigrație, populația României ar scădea.
Sursa: Eurostat
· Set de date: demo_gind
· Deschide sursa
Raportul de dependență a vârstnicilor
persoane 65+ la 100 de persoane 15–64
în declintendința recentă, calculată pe 2018–2025
Câți vârstnici revin la o sută de persoane de vârstă activă. Raportul crește constant și tot mai repede, prin combinația dintre generațiile mari care ies la pensie, natalitatea scăzută și plecarea tinerilor. Presiunea pe pensii și pe sistemul sanitar crește odată cu el.
Sursa: Eurostat
· Set de date: demo_pjanind
· Deschide sursa
Români născuți în țară care trăiesc în străinătate
milioane de persoane (estimare ONU)
în creșteretendința recentă, calculată pe 1990–2024
Dimensiunea diasporei: milioane de oameni născuți în România trăiesc astăzi în altă țară. Raportată la populație, diaspora românească e printre cele mai mari din lume, iar creșterea a fost explozivă după aderarea la UE și liberalizarea pieței muncii europene.
Sursa: UN DESA — International Migrant Stock 2024
· Set de date: POP/DB/MIG/Stock/Rev.2024, Table 1 (destination and origin)
· Deschide sursa