Metodologie

Ce măsoară acest site

„Încotro?” urmărește o singură întrebare: în ce direcție se mișcă România, în domeniile care contează pentru viața oamenilor. Nu construim un scor unic al țării, pentru că orice asemenea scor ar ascunde alegeri arbitrare de ponderare. În schimb, arătăm fiecare indicator cu istoria lui, cu direcția lui recentă și cu poziția României în UE acolo unde există date comparabile.

De unde vin datele

Fiecare indicator are o singură sursă primară, aleasă după trei criterii: autoritate (instituții statistice oficiale sau proiecte academice de referință), comparabilitate internațională și serie istorică lungă. Sursele folosite: Eurostat (majoritatea indicatorilor), Banca Mondială, OMS/UNICEF, OCDE (PISA), V-Dem, Transparency International, Reporteri fără Frontiere, ONU (stocul de migranți) și International IDEA. Fiecare indicator afișează sursa exactă, codul setului de date și adresa de unde poate fi descărcat.

Datele Eurostat, Banca Mondială și OMS, precum și seriile preluate prin Our World in Data (V-Dem, PISA, evaluarea vieții), au venit direct prin interfețele publice de programare (API), fără transcriere manuală. Pentru puținele serii fără o asemenea interfață (indicele percepției corupției, prezența la vot, românii din străinătate, libertatea presei), valorile au fost preluate din fișierele oficiale publicate de sursă și verificate manual; fișierele brute și jurnalul de verificare sunt publicate în depozitul de date al site-ului.

Cum se calculează eticheta de tendință

Etichetele („în îmbunătățire”, „stagnare”, „în declin”...) sunt calculate mecanic, identic pentru toți indicatorii, fără intervenție editorială:

• Luăm ultimele cel mult 8 observații disponibile. Dacă seria are o ruptură de metodologie, folosim doar segmentul de după ruptură.
• Estimăm panta printr-o regresie liniară simplă pe acest interval.
• Normalizăm panta la amplitudinea istorică a întregii serii: cât la sută din intervalul istoric parcurge indicatorul într-un an.
• Sub 0,8% pe an: stagnare. Între 0,8% și 2,5%: lentă (îmbunătățire sau declin, după direcție). Peste 2,5%: clară.
• Dacă regresia explică puțin (R² sub 0,25) și abaterile reziduale depășesc 10% din amplitudinea istorică, eticheta devine volatil: nu pretindem o direcție care nu există.
• O tendință „lentă” pe care regresia abia o susține (R² sub 0,15) este retrogradată la stagnare: o pantă fără acoperire statistică nu e o direcție.
• Invers, o tendință „lentă” foarte bine susținută (R² de cel puțin 0,6) care avansează cu peste 2,5% pe an din nivelul actual al indicatorului este promovată la clară: normalizarea la amplitudinea istorică poate subestima progresul seriilor care au coborât enorm în trecut (ex. incidența tuberculozei).
• Sub 4 puncte de date: serie scurtă. Spunem că nu putem clasifica.

Pentru fiecare indicator declarăm dinainte ce înseamnă „bine”: creștere (ex. venituri), scădere (ex. mortalitate) sau nimic (ex. fertilitatea, unde nu impunem o judecată). Eticheta de pe site combină direcția statistică cu această declarație. Pragurile de mai sus sunt alegeri editoriale; le publicăm tocmai ca să poată fi criticate.

Poziția în UE

Acolo unde sursa acoperă toate statele membre, calculăm poziția României între cele 27, folosind cel mai recent an cu date pentru minimum 20 de țări. Locul 1 înseamnă întotdeauna „cel mai bine” pe direcția declarată a indicatorului.

Limitele pe care le asumăm

• Percepția nu e realitate. Indicatorii de corupție și democrație măsoară evaluări ale experților și ale publicului: cele mai bune instrumente existente, dar tot imperfecte.
• Schimbările de metodologie (ancheta forței de muncă 2021, e-guvernarea 2022, RSF 2022, WGI 2024) sunt marcate pe grafice și tratate în calcul.