Dacă te uiți doar la economie, România ultimelor trei decenii e o poveste de succes fără multe echivalente: de la aproximativ o treime din media europeană a puterii de cumpărare în anii '90, țara a ajuns să depășească state cu care nu îndrăznea să se compare. Creșterea s-a văzut și în veniturile gospodăriilor, nu doar în statisticile macro.
Dar media ascunde marginile. România rămâne printre țările UE cu cele mai multe persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, chiar dacă procentul scade. Inegalitatea veniturilor, multă vreme printre cele mai mari din Uniune, a coborât abrupt în datele ultimilor doi ani, o schimbare atât de rapidă încât merită privită cu prudență. Între timp a apărut o vulnerabilitate nouă: statul cheltuie sistematic mult mai mult decât încasează, iar datoria publică, deși încă moderată ca nivel, urcă în ritm rapid. Direcția acestor două serii e, în acest moment, cel mai serios semnal economic de alarmă.
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 22 din 27 în UE (2025)
Cât produce economia pe cap de locuitor, măsurat în SPC (standardul puterii de cumpărare) — o monedă de calcul a Eurostat, calibrată astfel încât un SPC să cumpere, în medie în UE, cât un euro; asta elimină diferențele de prețuri dintre țări. Linia urcă aproape neîntrerupt din anii '90 și se apropie tot mai mult de media UE (linia punctată): distanța care se închide e chiar convergența.
Sursa: Eurostat
· Set de date: nama_10_pc
· Deschide sursa
Venitul median al gospodăriilor
SPC pe an (standardul puterii de cumpărare)
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 26 din 27 în UE (2025)
Mai aproape de viața de zi cu zi decât PIB-ul: venitul disponibil al gospodăriei „din mijloc”, ajustat la puterea de cumpărare. A crescut constant și abrupt din anii 2000, într-unul dintre cele mai rapide ritmuri din UE, chiar dacă pornind de foarte jos.
Sursa: Eurostat
· Set de date: ilc_di03
· Deschide sursa
Risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE)
% din populație
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 25 din 27 în UE (2025)
Partea nevăzută a creșterii: cât din populație trăiește în sărăcie relativă, în lipsuri materiale severe sau în gospodării aproape fără muncă. Procentul scade an de an, ceea ce e un progres real, dar România rămâne, alături de Bulgaria, la coada clasamentului european.
Sursa: Eurostat
· Set de date: ilc_peps01n
· Deschide sursa
Inegalitatea veniturilor (coeficientul Gini)
scală 0–100 (0 = egalitate perfectă)
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 9 din 27 în UE (2025)
Cât de inegal se împart veniturile, după taxe și transferuri. Ani la rând, România a stat în grupul celor mai inegale state UE. Apoi, în datele din 2024 și 2025, indicele a căzut abrupt, sub media europeană. Compresia e parțial explicabilă (creșteri mari de salariu minim și de pensii), dar o mișcare statistică atât de bruscă cere prudență până se confirmă în valurile următoare.
Sursa: Eurostat
· Set de date: ilc_di12
· Deschide sursa
Rata de ocupare a forței de muncă (20–64 de ani)
% din populația 20–64
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2021–2025
linia punctată verticală marchează o schimbare de metodologie
locul 26 din 27 în UE (2025)
Câți adulți de vârstă activă chiar lucrează. Rata urcă lent, dar rămâne sub media europeană, cu decalaje mari pentru femei și în mediul rural. E o rezervă de creștere pe care România nu o folosește.
Sursa: Eurostat
· Set de date: lfsi_emp_a
· Deschide sursa
Deficitul bugetar
% din PIB (cu cât cheltuie statul peste încasări)
în declintendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 27 din 27 în UE (2025) — ultimul loc în UE
Diferența dintre ce încasează și ce cheltuie statul. România a intrat în procedura UE de deficit excesiv și are, în anii din urmă, unul dintre cele mai mari deficite din Uniune, an de an, nu doar în anii de criză. Aici e punctul fiscal slab al momentului.
Sursa: Eurostat
· Set de date: gov_10dd_edpt1
· Deschide sursa
Datoria publică
% din PIB
în declintendința recentă, calculată pe 2018–2025
locul 14 din 27 în UE (2025)
Nivelul e încă sub media UE, moștenirea unui punct de plecare jos. Direcția contează însă: ponderea datoriei în PIB a crescut de aproape cinci ori față de 2008, urcă accelerat de la an la an, iar dobânzile plătite de stat sunt printre cele mai mari din Uniune. Problema e traiectoria, nu nivelul.
Sursa: Eurostat
· Set de date: gov_10dd_edpt1
· Deschide sursa