Pe termen lung, sănătatea publică din România s-a îmbunătățit dramatic: speranța de viață a urcat cu ani buni, iar mortalitatea infantilă, cândva una dintre rușinile regiunii, a scăzut de peste patru ori. Sunt victorii reale, câștigate an de an în maternități și spitale.
Comparația cu restul Uniunii schimbă însă tonul. România rămâne țara UE unde cele mai multe decese ar putea fi evitate prin îngrijire medicală la timp: semnul unui sistem care încă pierde oameni pe care medicina modernă îi salvează în altă parte. Tuberculoza, boală a sărăciei, are aici cea mai mare incidență din Uniune, chiar dacă în scădere constantă. Iar acoperirea vaccinală, cândva aproape universală, a alunecat sub pragurile de siguranță; epidemia de rujeolă declarată în 2023 e consecința directă. În sănătate, „mai bine ca ieri” și „cel mai rău din UE” sunt amândouă adevărate.
Rezumatul suprem al stării de sănătate a unei națiuni. Câștigul față de 1990 e substanțial, iar căderea din pandemie a fost recuperată rapid. Dar dincolo de această recuperare, ultimul deceniu a adus un avans minim: progresul aproape s-a oprit, iar decalajul de câțiva ani buni de viață față de media UE persistă.
Sursa: World Bank
· Set de date: SP.DYN.LE00.IN
· Deschide sursa
Mortalitatea infantilă
decese sub 1 an la 1.000 de născuți vii
stagnaretendința recentă, calculată pe 2017–2024
locul 27 din 27 în UE (2024) — ultimul loc în UE
Unul dintre cele mai mari progrese ale României moderne: de la valori de peste douăzeci și cinci la mie în 1990, rata a coborât constant, deceniu după deceniu. Rămân însă două probleme: e tot cea mai ridicată din UE, iar în anii cei mai recenți scăderea s-a oprit; cifra a urcat chiar ușor.
Sursa: World Bank
· Set de date: SP.DYN.IMRT.IN
· Deschide sursa
Mortalitatea tratabilă
decese evitabile prin tratament, la 100.000 de locuitori
volatiltendința recentă, calculată pe 2016–2023
locul 27 din 27 în UE (2023) — ultimul loc în UE
Cel mai incomod indicator al sistemului sanitar: decese care nu s-ar fi produs cu îngrijire medicală eficientă și la timp, de la infarcturi și accidente vasculare până la cancere tratabile. România are aici, an de an, cele mai ridicate valori din Uniune, mai mult decât dublul mediei europene.
Sursa: Eurostat
· Set de date: hlth_cd_apr
· Deschide sursa
Plăți din buzunar pentru sănătate
% din cheltuielile totale de sănătate
în declintendința recentă, calculată pe 2016–2023
locul 19 din 27 în UE (2023)
Cât din costul sănătății iese direct din buzunarul pacientului, de la medicamente la plăți informale. O pondere mare lovește exact în cei care își permit cel mai puțin și e semnul unei asigurări publice cu goluri. România stă mai bine decât alte state est-europene, dar peste media UE.
Sursa: World Bank
· Set de date: SH.XPD.OOPC.CH.ZS
· Deschide sursa
Incidența tuberculozei
cazuri noi la 100.000 de locuitori
în îmbunătățiretendința recentă, calculată pe 2017–2024
locul 27 din 27 în UE (2024) — ultimul loc în UE
Boală a sărăciei și a sistemelor sanitare slabe, tuberculoza a scăzut la mai puțin de jumătate față de anul 2000, un progres constant și real. România pornea însă de atât de sus încât rămâne și azi țara UE cu cea mai mare incidență.
Sursa: World Bank
· Set de date: SH.TBS.INCD
· Deschide sursa
Vaccinarea împotriva rujeolei (prima doză)
% din copiii de 1 an
în declintendința recentă, calculată pe 2017–2024
locul 27 din 27 în UE (2024) — ultimul loc în UE
Unul dintre puținele grafice din această secțiune care coboară în direcția greșită: de la o acoperire cândva aproape universală, rata a alunecat mult sub pragul de ~95% necesar imunității colective. România a declarat oficial epidemie de rujeolă în 2023; consecința se vede în secțiile de pediatrie.
Sursa: World Bank
· Set de date: SH.IMM.MEAS
· Deschide sursa